joi, 24 iulie 2014

Să-mi bat copiii, Solomon?

sursa imaginii: http://commons.wikimedia.org/


Dragă Solomon,

Îți înțeleg preocuparea pentru problema binecuvântării aproapelui dis-de-dimineață. Dar acum avem o problemă mai gravă - societatea noastră are nevoie rapidă de o notă explicativă din partea ta. Oriunde ai fi, odată ce primești acest răvaș, te rog din suflet (aproape cum m-aș ruga unui sfânt) să ne ajuți în soluționarea acestei probleme stringente.

Unii dintre noi sunt incapabili să înțeleagă că tu, Solomone, ai trăit într-o societate cu un cod etic diferit (deși pleca de la aceleași principii morale). Nu se căsătoresc bărbații de aici cu sute de femei (ar vrea ei) și nici nu au un număr consistent de țiitoare. Fiecare intră la una și când intră la două se iscă probleme. Fidelitatea ca principiu moral exista și pe vremea ta, doar că tu trebuia să fii fidel multor femei (în jur de 1000 dacă nu-ți socotim doar soțiile). Înțelegem aici că dacă tu ai fi dat-o în bară și te-ai fi culcat cu altcineva decât o soție sau o țiitoare atunci ai fi fost vinovat din capul locului de a fi înșelat 1000 de femei.

Oricum ar fi stat lucrurile, este la mintea cocoșului că societatea din care ai făcut parte era ghidată de un alt cod etic. Mulți dintre cei care-ți citesc proverbele (și diferite referiri la persoana ta după ce a avut loc nefericitul tău deces) înțeleg destul de bine asta și afirmă că ar trebui să fie fideli doar unei femei. Sigur, nu ești singurul exemplu menționat în literatura lor, mulți alții au cunoscut multe femei. Încerc să mențin vocabularul la nivelul tău arhaic pentru a-mi crește șansele de a fi înțeles.

Problema pe care o avem aici este că ești cam singurul care a scris că nu-i bine să binecuvântăm aproapele dimineața cu glas tare. Mă gândesc că probabil o fi fost ceva regulă prin societatea din care ai făcut parte. Dar cu toată bună-credința, la noi, aplicarea unei astfel de reguli este absurdă. Acolo probabil trăiați prin ceva soi de locuințe fără cheie și uneori intrați dimineața când aproapele dormea și-l binecuvântați trezindu-l din somn - și de acolo proverbul tău.

La noi însă s-au inventat cheile (în special din cauza hoților, dar și ca să nu intre bărbații la femei). A, și mi-am adus aminte ceva. Știi ce s-a mai inventat la noi? Dacă un bărbat intră la o femeie fără voia ei, nu i-o mai dăm de nevastă. Îl „intrăm” într-o locuință numită închisoare și apoi intră bărbații la el. Singura îndurare pe care i-o oferim este o bucată de săpun. 

Și mai este ceva. Dacă e război și soldații se pun să violeze femeile pe câmpul de luptă (sau să ucidă necombatanți) le dăm și lor săpun.

Când scrii înapoi, să fii conștient de diferențele astea de aplicare a princpiilor morale, pentru că unii de la noi sunt tare selectivi. Fiecare ia de bun ce-i convine (mai ales după ce s-au trezit că fiecare necitit îți poate tâlcui proverbele și alte chestiuni și mai grele scrise pe vremea ta și culese într-o carte numită Scriptură la noi).

Mai avem o problemă gravă cu abuzul fizic al copiilor. Așa se numește la noi (sau așa ar trebui să se numească). La voi era chestiunea care se întâmpla când un copil avea o boală psihiatrică și neavând secții de neuropsihiatrie pediatrică ați început să faceți experimente științifice cu bâta. Și parcă se observa că funcționează remediul. La noi s-a mai descoperit între timp că funcționează și la animale. Într-o altă limbă îi spunem positive punishment (și oamenii de la noi confundă des acest aspect cu negative reinforcement)Nu știu dacă ai wifi, dar dacă ai și dai o căutare pe google vei observa că la noi studiile astea au început pe animale. Cu timpul s-a descoperit că funcționează și la copii, chiar dacă numai pe termen scurt (e suficient de lung încât părintele care a aplicat pedeapsa fizică să aibă impresia că funcționează de-a binelea).

E destul de dificil să ne dăm seama acum dacă voi, neintenționat, ajungeați să bateți (și chiar să ucideți în cazul în care bătaia nu avea efect) niște copii cu probleme psihice sau practicați bătaia așa cum se practică acum în societatea noastră.

Îmi e și greu să-mi dau seama dacă voi ați fost mai proști sau suntem noi mai tâmpiți. Voi puteți fi înțeleși că ați făcut măgării pentru că nu aveați informație suficientă. Dar nu știu ce scuză avem noi.

Stai numai să-ți povestesc ce se întâmplă. La noi copiii când sunt mici nu înțeleg mare lucru. Unii oameni au impresia că aceștia ar trebui să înțeleagă niște chestiuni complexe de genul relația între cauză și efect. Și atunci le dau ei efect. Părinții se asigură să manipuleze realitatea copilului (prin bătaie) în așa fel încât acesta să creadă că produc durere fizică o grămadă de elemente care de fapt nu produc așa ceva. Un copil scoate limba la un adult (li se întâmplă și adulților când au o tumoră de creier localizată în special frontal și le dispare inhibiția corticală) și se trezește cu o bătaie pe motiv că nu e respectuos. Sigur, copilul nostru e dezinhibat în mod natural - încă nu are inhibiție corticală. Își permite multe. Bătaia în mod normal nu poate grăbi maturizarea creierului. Dar oamenii de la noi pretind că sunt atât de fideli proverbelor tale încât au încadrat bătaia între tehnicile de educație normale.

Au găsit ei vreo două-trei proverbe pe-acolo și acum defilează cu ele de parcă asta ar fi norma și codul etic pe care al trebui să-l aplicăm în materie de bună educație. Sigur, ca de obicei au încurcat principiul moral (care presupune că părinții ar trebui să-și educe copii) cu acel cod moral al vostru (care în nenumărate locuri e de-a dreptul barbar). După cum am spus - habar nu avem dacă nu cumva ați bătut copiii în cazuri extreme în care aceștia aveau probleme psihiatrice sau dacă nu ați omorât copii cu oligofrenie. Oricum a fost o bună metodă de selecție naturală prin care indivizii care nu se puteau întreține erau eliminați din societate. În societatea noastră astfel de cazuri primesc o asistență specială și nu mai sunt pur și simplu linșate cu pietre la marginea satului.

Este foarte curios de ce acești oameni care la noi apără bătaia copiilor nu sunt de părere că ar trebui să batem și adulți în scop coercitiv. Sunt cel puțin la fel de multe proverbe (la fel de literale) în care tu spui că nuiaua este pentru spinarea nebunilor sau că nebunii ar trebui să primească o porție de bătaie într-un sens sau altul. Dar nu, ei au treabă numai cu faptul că ar trebui să ne batem copiii. Bine-nțeles, este o formă stridentă de ipocrizie (or fi unii adulți proști sau nebuni, dar când e vorba să se pună nuiaua pe spinarea lor ăștia dau înapoi pe când copiii de obicei nu ripostează și oricum adevărații bărbați de la noi sunt destul de puternici încât să câștige când se bat cu niște copii).

Încă o molimă care ne mănâncă este felul în care oamenii reacționează la studiile științifice. Dacă un studiu științific pare a confirma (chiar dacă numai pare) unul din crezurile lor cu privire la orice se reped ca flămânzii să-l distribuie (noi avem internet și poți vedea cum se comportă în lumea online - așa o numim noi - chiar și oameni care sunt geografic la o distanță considerabilă). Dacă studiile arată că pedeapsa fizică a copiilor are doar efecte negative (singurul efect pozitiv evident este că pe termen foarte scurt copiii devin mai cooperanți - element care nu e defel de importanță pe termen lung) oamenii care și-au pus cele două-trei proverbe ale tale ca niște lipitori pe creier vor refuza (așa cum e de așteptat) să dea crezare acestor concluzii. Dacă în schimb orice studiu, cât de șubred și dubios ar fi, le confirmă unul dintre crezuri (în special în materie de subiecte religioase) atunci să-i vezi buluc cum jubilează și încep să-i ironizeze pe cei care până atunci s-ar întâmplat să fie în baricada opusă.

Aceștia sunt oamenii și cu aceștia defilăm, dar sunt printre ei și oameni sinceri care ar dori să ia decizii morale - și nu doar să simplifice lucrurile alegând (după buna lor plăcere) niște elemente de cod etic de pe vremea ta și să le aplice în cazul lor. Deciziile morale în vremea noastră sunt mai dificil de luat. Tocmai pentru că suntem împărțiți în foarte multe grupări care au crezuri diferite cu privire la ce este bine de făcut.

Unii recunosc că există o diferență între codul etic al Bibliei și principiile morale. Tocmai de asta am refuzat deja (chiar și cei mai fundamentaliști dintre noi) peste 90% din acest așa-zis cod biblic. Ba mai mult, este evident că folosind Scriptura se pot argumenta chestiuni absurde privind codul etic: chiar tu ai un proverb în care spui că nu ajunge să-i vorbești unui rob și că e de trecut direct la pedeapsă fizică. Între timp ne-am dat seama că toți oamenii sunt egali. Dar asta înseamnă că am negat acele elemente de cod etic biblic care ne indică altceva (am menționat deja povestea cu violul, dar dacă ne-am apuca acum să le trecem pe toate în revistă chiar și tu în înțelepciunea ta cantitativă te-ai plictisi).

În mod arbitrar unii de la noi însă se lipesc de anumite bucăți de cod etic (cred că e virusat). De exemplu există într-o scriere mai nouă (tu erai mort de mult când s-a scris) o chestiune în care femeilor li se impune să nu întrebe nimic în lăcașul de cult (de fapt li se spune să tacă) și să-și întrebe bărbatul acasă. Mai este un fragment destul de greu de înțeles cu privire la faptul că femeile trebuie să aibe ceva pe cap. Sincer, eu cred că tu ar fi trebuit să ne vorbești despre femei mai mult decât Pavel: tu ai avut 1000 și el niciuna. Dar în fine, el ne-a transmis care era codul moral al zilelor lui și unii dintre noi se apucă să le pună botniță femeilor după vreo 2000 de ani.

Ce mi se transmite mie de către cei pe care eu îi numesc solascripturiști este că de fapt nu au cu adevărat respect față de Scriptură (și deci nu respectă nici ce ai scris tu). Mai mult văd că fiecare alege care bucățică îi place și apoi folosește bucățica respectivă ca să-i facă pe alți oameni (care au ales alte bucăți) să se simtă vinovați de cine știe ce fantasmagorii. 

Dacă o comunitate de la noi ar alege să-și de-a iar fetele nelogodite pe mâna propriilor violatori drept neveste ar putea fi găsite argumente de natură științifică (trauma pe care o femeie ar experimenta-o fiind forțată să se mărite cu propriul abuzator) sau din drepturile omului, dar nicidecum nu am putea folosi Scriptura pentru a spune că un violator nu are dreptul să ia de nevastă femeia violată (niciunul din testamente). Educația noastră morală (extrabiblică în 100% din cazuri) ne previne pentru a cădea în extrema nefericită de a lua în serios codul etic biblic.

În fine, Solomone, ceea ce aș dori să faci este să te uiți peste studiile recente făcute la noi și să trimiți un feedback societății noastre în care să explici dacă esența proverbelor tale constă în necesitatea de a face niște copii să sufere fizic în vederea educației sau în necesitatea de a ajuta niște copii să se dezvolte sănătos pe termen lung (sau de a-i educa). 

Sunt sigur că vom înțelege ca societate dacă e vorba de necesitatea durerii fizice în vederea educației copiilor mici - suntem mult mai săritori când vine vorba de a provoca durere decât să ne batem capul pentru a găsi metode alternative de educație.

Și încă ceva. Pentru a preveni contra-argumentele stupide te rog să le spui că fie și în cazul în care în societatea voastră s-ar fi considerat că provocarea durerii fizice este necesară pentru educație asta nu înseamnă că ar trebui considerat la fel și în cazul societății noastre. Poți, pentru întărirea argumentului, să recunoști și că ați avut un cod etic destul de înapoiat și nu e niciun progres moral să revenim acum la practicile voastre (avem destui psihologi behavioriști ca să ne dăm seama singuri cum se poate modela comportamentul și fără bătaie - mai ales că studiile noastre arată că nu funcționează ca metodă de educație pe termen lung).

Cu mulțumiri,
Lumea - 2014

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Pagini