sâmbătă, 1 decembrie 2012

Românii, mediocritatea și oamenii politici

A. S. Acest articol și acest blog nu au niciun scop electoral. Autorul nu are niciun fel de afinitate pozitivă politică (am spus pozitivă pentru că negativă am: nu apreciez la niciun nivel felul în care USL se raportează în primul rând la problema plagiatelor) și este suficient de ignorant cu privire la curentele politice încât să nu aibă un discurs coerent despre socialism, liberalism sau democrație (și tocmai de aceea nu va avea niciun fel de discurs în această privință). În acest articol aplecarea este asupra discursului omului politic și a așteptărilor pe care cel care emite anumite idei trebuie să le aibă, în măsura în care este conștient, de la audiența sa. Referitor la momentul apariției articolului, acesta coincide cu perioada campaniei electorale tocmai pentru că discursul a avut loc în perioada campaniei electorale (acum câteva zile) și de la acest discurs s-a născut și ideea articolului.

După ce avertismentele de rigoare au fost expuse să trecem dar la problema discursului despre care vorbeam. Îl citez pe domnul Crin Antonescu, co-președinte USL:
Important de spus un singur lucru, de multa vreme si oficial in aceasta campanie electorala, noi le spunem oamenilor cinstit, daca votati USL si USL castiga majoritatea mandatelor, premier va fi Victor Ponta. Daca presedintele in functiune ignora, incalca, batjocoreste inca o data un vot coplesitor, categoric al cetatenilor romani, noi avem doua posibilitati, ori le spunem oamenilor, 'degeaba v-am spus sa ne votati, nu vrea dl Basescu, il considera pe dl Ponta porc, degeaba ati venit la vot', sau sa il suspendam a doua oara, dar nimeni nu vrea inca o suspendare. Nu avem alte variate decat cele doua si categoric vom merge pe varianta suspendarii. (sursa)
 Trei elemente doresc aici să abordez:

  1. Implicațiile logice ale afirmațiilor din discurs.
  2. Așteptările intelectuale pe care politicienii le au de la audiența căreia consideră că se adresează.
  3. Unele considerente cu privire la o societate în care acest discurs poate avea succes.
Promisiune elctorală:
„...de multa vreme si oficial in aceasta campanie electorala, noi le spunem oamenilor cinstit, daca votati USL si USL castiga majoritatea mandatelor, premier va fi Victor Ponta.”
În opinia mea, pe care voi încerca să o argumentez cât mai bine, domnul Crin Antonescu aici se adresează unei audiențe pe care o consideră oarecum redusă mintal (sau oricum, cu o inteligență sub medie): dacă desemnarea premierului este atribuția președintelui, atunci cum ai putea să promiți electoratului că desemnarea nominală a premierului ține sau nu de vreun vot? De vot ține doar desemnarea unui premier al unui partid politic dacă partidul respectiv are majoritate absolută (ceea ce nu este cazul nici dacă USL are majoritatea absolută, USL nefiind un partid). Dar și atunci este vorba despre desemnarea unui membru al partidului câștigător și nu despre desemnarea explicită a domnului Victor Ponta (sper că nu sunt ignorant aici - dacă sunt, cineva să mă corecteze).

Cu alte cuvinte promisiunea „premier va fi Victor Ponta” se poate traduce în mod practic în felul următor:
Dacă USL câștigă majoritatea mandatelor și președintele Traian Băsescu își exercită dreptul constituțional de a desemna premierul în așa fel încât acest drept nu reflectă dorința USL, atunci Traian Băsescu va fi suspendat tocmai pentru că și-a exercitat o atribuție în mod constituțional. Noi putem suspenda președintele așa cum dorim: îl putem suspenda pe motiv de încălcare a Constituției, dar la fel de bine îl vom suspenda pe motiv de respectare a ei.
Această promisiune a domnului Crin Antonescu („...le spunem oamenilor cinstit”) este un soi de recunoaștere a faptului că se intenționează, în viitorul apropiat, practicarea dictaturii parlamentare. Ori se dictează și președintele îndeplinește, ori se suspendă președintele și oricum se face ceea ce inițial s-a dictat. Dar fără îndoială că domnul Antonescu nu pe această înțelegere mizează. Nu celor care înțeleg aceste implicații s-a adresat domnul Crin Antonescu aici, el se adresează unor oameni pe care-i consideră demni de dispreț intelectual și care ar lua un astfel de dispreț ca pe o facere de bine.

Fără îndoială că acestei audiențe îi este dedicat și clipul electoral în care USL se laudă că și-a ținut promisiunile (printre care a majorat deja salariile bugetarilor de două ori - a doua majorare fiind undeva în viitor).

În urmă cu ceva vreme domnul Antonescu declara:
România este compusă din toţi oamenii săi, împreunând genii şi analfabeţi, oameni de caracter şi prostituaţi perpetui (sursa)
Curba lui Gauss ne indică însă că geniile, precum analfabeții, constituie o minoritate - chiar dacă aflată la doi poli diferiți. Mediocrii sunt cei mai mulți - cei care nu excelează dar sunt totuși capabili să citească un fluturaș electoral. Pe analfabet nu poți miza oricâte promisiuni i-ai face - pentru că nu ai siguranța că va fi în stare să-ți deslușească numele pe buletinul de vot. Geniile sunt într-atâta în altă lume încât probabil nu-și vor întrerupe activitățile pentru un amărât de vot (iar dacă le vor întrerupe oricum sunt mici șanse să te voteze pe tine ținând cont că sunt șanse mai mari ca acestea să aibă o repulsie mai acută față de plagiat decât restul electoratului).

Problema cu oamenii mediocri nu este că ei sunt mediocri și că nu înțeleg un limbaj elevat. La urma urmei ei sunt (în stadiul actual de dezvoltare tehnologică) indispensabili unei societăți funcționale. Politicienii însă au ajuns într-o anume zonă care nu-i onorează (aici nu mai spun domnul Crin Antonescu - pentru că discursul lui nu face decât să fie unul care reprezintă clasa politică). Ei au impresia că dacă oamenii sunt mediocri și nu sunt în stare să înțeleagă un anume limbaj ori să judece anume afirmații atunci sunt totuși buni de manipulat. Este adevărat aici că sunt ușor de manipulat - de fapt sunt chiar predispuși să fie manipulați. Pentru că dezvoltarea tehnologică îi afectează pe ei în primul rând: lor li se fură locurile de muncă de către roboți, pe ei îi afectează semnificativ o scădere salarială de 10-25%, ei nu sunt priviți cu respect atunci când ajung în fața unui doctor, ei trebuie să stea la tot felul de cozi, etc. Și trebuie să existe niște vinovați pentru toate aceste lucruri (alții decât propria mediocritate). Și dacă vinovații trebuie să existe atunci politicienii sunt cei mai buni să-i ofere pe tavă. În anul 2012 pe tava mediocrilor români se află guvernarea PDL. Peste 4 ani se va schimba iar meniul.

De aici mai decurge un lucru. Faptul că disputele politice se duc la nivelul manipulării oamenilor mediocri indică tot un fel de mediocritate, dar de data asta a politicianului. Dacă politicianul este destul de inteligent, atunci este vorba despre o mediocritate morală/etică: politicianul cosideră justificat să apeleze la predispoziția mediocrului fiind lipsit de onestitate pentru a trage anumite foloase personale (cariera politică și probabil realizarea intereselor financiare). Dacă este vorba de un politician care este el însuși redus ca resurse intelectuale... atunci tot mediocritate este (și probabil că unii din cei care au cules anumite merite academice se înscriu aici, deși înclin să cred că sunt mai degrabă leneși și oportuniști).

Toate astea, cel puțin în opinia mea, indică spre o întreagă societate bolnavă. Există un cerc vicios care produce oameni mediocri prin presiune socială: oamenii sunt mediocri pentru că se dezvoltă într-o societate mediocră și societatea este ea însăși mediocră pentru că este alcătuită din oameni mediocri. Există oameni inteligenți dar mediocri din punct de vedere moral care sunt interesați ca societatea să conțină oameni mediocri intelectual (pe aceștia nu-i vei găsi încurajând dezbaterea reală sau gândirea critică). La urma urmei trăim într-un soi de evoluție socială: în România se pare că încă sunt favorizați un anumit soi de oameni politici, academicieni și jurnaliști. Restul, care nu doresc nicicum să-și dezvolte acele proprietăți necesare pentru a reuși să facă parte din grupul favorizaților, au și ei opțiuni pentru supraviețuire (unii se îndreaptă spre alte medii - în afara țării, bine-nțeles - în care calitățile deținute îi favorizează, alții pur și simplu încearcă să se conserve pe cât posibil - poate cândva mediul se va schimba).

Nu doar Crin Antonescu și-a pierdut busola. Nu doar politicienii. Românii și-au pierdut-o - cel puțin atâta timp cât nu realizează că viitorul lor, al fiecăruia, nu este exclusiv în mâna politicienilor și a statului român. Uneori pur și simplu nu Statul trebuie să-ți dea la o parte zăpada din fața ușii. Și uneori nu statul trebuie să te îndemne să nu plagiezi lucrarea de diplomă sau de doctorat. Și uneori nu statul trebuie să garanteze că locul tău de muncă va fi veșnic disponibil pentru tine (indiferent dacă ești un Dorel sau nu).

Citește și Clasa politică e scuipată din gura poporului

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Pagini